Asistenta medicala a persoanelor cu incontinenta urinara si de materii fecale
Obiective
Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent
Se schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare accident de urinare sau defecare a pacientului;
La asistenta medicala se fac urmatoarele proceduri:
– se asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie, apa si sapun, servetele umede, spuma sau lotiune de curatare fara apa;
– se aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei, cu zinc sau arginina;
– se schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore;
– se protejeaza zonele predispuse aparitiei escarelor cu perne antiescara;
Asistenta medicala la pacientul cu incontinenta urinara si de materii fecale
Obiective
Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent
Se schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare accident de urinare sau defecare a pacientului;
La asistenta medicala se fac urmatoarele proceduri de toaletare antiescare:
– se asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie, apa si sapun, servetele umede, spuma sau lotiune de curatare fara apa;
– se aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei, cu zinc sau arginina;
– se schimba pozitia pacientuli in pat la interval de 2 ore;
– se aplica protejeaza zonele predispuse aparitiei escarelor;
Intervenţiile asistentei medicale – pacient cu incontinenţă de urină
Obiective:
Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre, uscate şi curate.
Pacientul să-şi recapete controlul sfincterelor.
Pacientul să fie echilibrat psihic.
Interventii:
• asigurăm o ambianţă în care să fie respectată intimitatea pacientului;
• administrăm medicaţie simptomatică la indicaţia medicului;
• iniţiem măsuri de control şi toaletare:
– supraveghem permanent pacientul pentru funcţiile vitale: puls, tensiune arteriala, diureză şi le notăm grafic în foaia de temperatură;
– asigurăm toaleta parţială şi generală a pacientului;
– schimbăm lenjeria de corp şi de pat după fiecare eliminare dacă este cazul;
– combatem apariţia tulburărilor trofice cutanate;
– recomandăm purtarea de scutece pentru adulti sau chiloti de unica folosinta pentru absorbţia urinei;
– recomandăm absorbantelor speciale pacienţilor de sex masculin (acestora li se poate ataşa si punga de colectare a urinei, eliminând astfel sondajul);
– supraveghem apariţia semnelor generale ca: paloare, scădere în greutate, diverse hemoragii;
– combatem atitudinea pacientului pentru a nu se hidrata, în ideea că acesta nu va mai urina;
– pentru scurgerea necontrolată a urinei mai ales la femei după naştere, dar şi în timpul tusei, strănutului, visului sau al eforturilor fizice initiem pacientul pentru antrenament regulat al muschilor abdominali si bazinului. Antrenamentul sfincterului vezicii, a musculaturii bazinului va fi efectuat de mai multe ori pe zi prin contractarea muşchilor şi menţinerea contracţiei cât mai mult timp. Alt exerciţiu constă în întreruperea jetului de urină.
• recomandăm măsuri de autoprotectie:
– recomandăm tehnici de relaxare şi autosugestie în cazul stresului psiho-social;
– recomandăm să se evite cât mai mult carnea şi mâncărurile condimentate deoarece urina deosebit de acidă, irită şi mai mult vezica;
– recomandăm renunţarea la alcool, ceai, cafea, tot ce irita vezica urinara, etc.
– pentru inflamaţia vezicii urinare (cistită) recomandăm împachetări şi comprese cu aburi pe partea inferioară a abdomenului, băi calde de şezut cu o durată de 30 minute şi temperatura apei să nu depăşească 38°C şi ceaiuri cu proprietăţi diuretice: papadie;
– recomandăm descărcarea rinichilor cu ajutorul alimentaţiei, prin regim sărac în proteine, compus mai ales din legume proaspete consumate de preferinţă crude: dovleac fiert, praz, pătrunjel, sucuri de zmeură, coacăze);
– formăm deprinderi de eliminare urinare si fecale la ore fixe pentru pacient;
– învăţăm pacientul să adopte o poziţie adecvată, favorabilă golirii complete a vezicii;
– asigurăm cadrul de intimitate al pacientului şi răspundem cu solicitudine, toleranţă înţelegere la nevoile pacientului;
•aplicarea intervenţii pentru declanşarea micţiunii:
– introducem plosca sub pacient;
– pe regiunea pubiană punem un termofor;
– lăsăm robinetul deschis să curgă apa nu în jet şi condiţie obligatorie- să fie auzită de pacient;
– controlăm gradul de distensie al vezicii urinare pentru a prevenii ruperea acesteia;
– in caz de nereusita se evacueaza urina prin cateterism vezical efectuat în condiţii riguros sterile (la indicaţia medicului);
– evacuarea urinei postsondaj se va efectua lent;
– evacuarea rapidă a urinei poate provoca hemoragii şi/sau reacţii vegetative (colaps);
– deoarece defecaţia este însoţită de micţiune se poate încerca printr-o clismă, excitarea şi evacuarea vezicii urinare;
– reeducarea micţiunii prin reeducarea vezicii paralizate cu redarea capacităţii de cumulare şi de evacuare;
– controlăm dacă există scurgere de urină;
– controlăm dacă pacientul are micţiune spontană sau declanşată;
– monitorizăm cantitatea, calitatea, orarul micţiunilor;
– evaluăm perceperea de sensibilitate a pacientului, evaluăm efortul micţional;
– recomandăm pacienţilor de sex masculin un urinar portativ când nu se realizează o continenţă perfectă;
– evităm distensia vezicală prin asigurarea unei diureze corespunzătoare;
– eliminăm posibilitatea infecţiilor urinare prin evacuarea completă şi dezinfecţia vezicii urinare (se poate efectua antibiogramă); evacuarea completă este foarte importantă deoarece rezidul întreţine infecţia şi favorizează rezistenţa la antibiotice.